Calatoria schimbarii

De cand lucrez cu oameni si pentru oameni, tot aud despre rezistenta la schimbare.
Pentru ca imi place sa am o baza documentata atunci cand vorbesc despre ceva (gen cercetatorii britanici...), am tot cautat articole si testat teorii mai mult sau mai putin inspirationale.
Foarte bine pregatit, blindat de cunostiinte si cu statisticile la zi, zici: Gata, la atac!

Inainte de primul pas: esti suficient de motivat sa faci schimbarea? Daca nu, ei bine, iti va lua ceva timp sa-ti faci curaj, sa-ti pregatesti "muschii imaginari", incepi de luni clar, ca altfel nu iti va merge bine....si tot asa. Si daca tot prelungesti pregatirea si amani, nu mai bine, gasesti argumente sau contra-argumente ca de fapt nu este chiar schimbarea de care ai nevoie, parca unde esti acum e mai bine, acolo unde ti-ai propune sa ajungi te asteapta toate scenariile negre pe care ti le poti imagina si, cea mai des intalnita scuza: ceilalti iti stau in cale, nu te lasa etc.
Constatare: nu esti niciodata suficient de pregatit , asa ca mai bine ia-ti inima in dinti si fa!

Primul pas: trebuie sa fie o actiune, doar atat. Ceva ce ai constat ca te poate conduce pe drumul asta, al schimbarii: iti faci CV-ul si-l trimiti daca vrei sa-ti schimbi jobul, alergi mai mult decat ai facut-o pana acum chiar daca te doare, taci si respiri adanc atunci cand iti vine sa strigi si reformulezi in minte cu calm ceea ce vroiai sa spui, pui mana pe telefon sa suni chiar daca nu ai chef sa vorbesti in cazul in care vrei sa-ti imbogatesti viata sociala, te apuci sa scrii articole, chiar daca nu ai chef si nu crezi ca este un subiect interesant :) etc. Gata, ai pornit!
Constatare: satisfactia pe care o simti este mare. Deci bucura-te, felicita-te, amplifica sentimentul si ia-ti energia pentru viitor!
Ehehe, si acum vin cei multi pasi de dupa....Greu cu asta, pentru ca cere perseverenta, consecventa si...ai ghicit : timp! "Pai sunt super aglomerat, normal ca nu am timp", zici horatat si iarasi gasesti motive pentru care fie sa amani, fie sa renunti.

Urmatorii pasi: repeta, exerseaza, treci la urmatorul pas logic, pleaca de la locul unde ai ajuns si adauga ceva peste: inca un pas, inca o actiune.
Constatare: da, poate fi greu...de fapt cu siguranta e greu. Invata-te sa vezi beneficiile, fii recunoscator tie pentru ce realizezi, chiar daca pe moment vezi doar un pas mic, continua, reia, ai rabdare!

Nu astepta doar rezultatul final pentru ca este foarte posibil sa nu apara imediat sau oricum nu asa cum ti l-ai imaginat tu, asa ca bucura-te din plin si de calatorie! O vei aprecia :)

Bucuria noilor inceputuri

Primavara se stie ca ne apuca dorul de duca, nevoia de a face schimbari sau curatenie la modul propriu sau figurat.

Fiecare isi gaseste propria directie sau propria motivatie pentru a face schimbari mai mari sau mai mici in viata. Important ar fi ca aceste schimbari sa le facem cu cat mai mult curaj.

Intotdeauna emotia inceputului de proiect, de nou capitol in viata este privita cu o usoara strangere de inima si cu oarece neincredere. Asta este normal, dar poate deveni si o piedica atunci cand initiezi schimbarea.

Am observat in timp modalitati diferite prin care oamenii aleg sa faca schimbari in viata lor: fie fac mici modificari total nesemnificative dar se bucura de parca ar fi niste schimbari majore, fie isi fac foarte multe planuri si variante alternative pe care le cantaresc atat de mult incat rateaza oportunitatile, fie se arunca curajosi cu capul inainte.

Nu pot sa spun ca nu-i admiri pe cei care risca: ma bucura curajul lor de a infrunta necunoscutul si acea inconstienta in a-si urma visul, indiferent de obstacole.

Fara a fi lipsiti de realism, constat ca cei curajosi, cei care cred cu toata fiinta lor in vis/reusita, si cel mai important, cei care si fac ceva concret in sensul atingerii obiectivului pe care si-l fixeaza, aceia sunt cei care obtin rezultate si sunt, pana la urma, fericiti si impliniti.

Asa ca, indrazneste si fa primul pas!
Urmatorii vor veni in mod natural.