Se afișează postările cu eticheta obiceiuri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta obiceiuri. Afișați toate postările

marți, 23 iunie 2009

Obiceiuri si superstitii de Sanziene (Dragaica)

Este incredibil ce bogatie de datini avem si cat de putin stim despre ele!

Si pentru ca am citit cu sufletul la gura "Noaptea de Sanziene" a lui Eliade, si pentru ca inca imi amintesc cu drag povestirile bunicii si imi imaginez (gratie ei) bucuria petrecerii in satele noastre intre cele 2 razboaie, iarasi caut explicatii si datini prijeluite de Sanziene sau Dragaica.

Se zice despre noaptea de Sanziene (23 spre 24 iunie), ca este momentul in care cerurile se deschid ("pentru cei care stiu sa le priveasca"), este considerata o noapte magica, in care toate minunile sunt posibile, fortele binelui dar si ale raului ajung in aceasta noapte la apogeu.

Sarbatoarea Sanzienelor isi are originea intr-un cult geto-dacic stravechi al Soarelui pentru ca aceste personaje au fost adesea reprezentate de traci inlantuite in hore. Numele originar dac s-a pierdut, dar s-a pastrat cel roman „Sanziana”, de la Sancta Diana.

In credinta populara, sanzienele sunt zane bune, foarte frumoase care au putere asupra pamantului, asupra holdelor si care ocrotesc recoltele doar daca acestea sunt cinstite cum se cuvine de ziua lor. In popor se crede ca in aceasta noapte magica aceste fapturi umbla pe pamant sau plutesc prin aer si impart rod holdelor si femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele, tamaduiesc bolile oamenilor si apara semanaturile de grindina.

Sanzienele sunt si plante cu flori galbene si placut mirositoare, care cresc prin livezi, margini de paduri si poienite. Din ele se fac buchete sau cununi, pentru ca se crede ca ele vor ocroti casa si gospodaria de rele, aducand totodata noroc, sanatate si belsug oamenilor, animalelor si semanaturilor. Floarea mai este cunoscuta si ca “iarba Sfantului Ion” iar in unele locuri sub denumirea de “iarba ce alunga diavolii si duhurile necurate”.

Exista mai multe superstitii legate de Sanziene:

- Pentru ca doi tineri sa fie legati prin dragoste pentru toata viata, se spune ca trebuie sa se scalde in mare impreuna, in noaptea de Sanziene.

- Fetele care vor sa afle numele viitorului sot, in noapte de Sanziene trebuie sa faca urmatoarele: sa ia un vas cu gura larga, sa-l umple cu apa proaspata si sa picure in el 23 de picaturi de ceara de la o lumanare rosie. Pe marginea apei ceara se va aduna, iar fetele trebuie sa urmareasca sa vada ce initiale formeaza acestea, iar prima intiala formata va fi intiala viitorului lor sot.

- In noaptea de Sanziene, daca fetele nemaritate isi pun flori de sanziene sub perna se zice ca isi vor visa ursitul.

- In unele zone fetele isi faceau coronite din Sanziene pe care le lasau peste noapte in gradini sau in locuri curate. Daca dimineata gaseau coronitele pline de roua, era semn sigur de maritis in vara care incepea.

- In ziua de Sanziene fetele si femeile care poarta in par sau in san, cununa din flori de sanziene, devin mai atragatoare si dragastoase.

- Inainte de rasaritul soarelui, fetele si baietii merg in grajdurile unde sunt adapostite vitele si arunca inspre acestea cununi de flori de sanziene. Daca cununa se agata de coarnele unei vite tinere, inseamna ca ursitul tinerei sau tanarului va fi o persoana tanara, daca vita pe care va cadea cununa va fi una batrana, atunci ursitul sau ursita va fi in varsta. Daca vor cununa va cadea pe jos, vor ramane necasatoriti.

- In dimineata de Sanziene inainte de rasaritul soarelui, daca arunci o coronita din sanziene pe acoperisul casei si ea ramane acolo, atunci omul va trai mult si dimpotriva ca va muri repede, atunci cand coronita, aluneca spre marginea acoperisului sau cade de pe acoperis. In alte zone se spune ca atunci cand coronita ramane pe acoperis, e semn ca va fi in curand nunta.

- Daca vrei sa afli care iti va fi norocul la animale, in seara din ajunul sarbatorii agati cununi de Sanziene la coltul casei orientat catre rasarit si daca, a doua zi, in coronite sunt prinse par de la anumite animale, sau puf / pene de la pasari atunci anul va fi bun mai ales pentru acestea.

- Florile culese in ziua de Sanziene prinse in coronite sau legate in forma de cruce, sunt duse la biserica pentru a fi sfintite si sunt pastrate, apoi, pentru diverse practici magice.

- In noaptea de Sanziene (23 spre 24 iunie), femeile pornesc in plina noapte pentru a culege ierburi de leac si descantece. Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta zi, se duc la biserica, cu credinta ca vor fi sfintite si prin aceasta vor fi curatite de influentele negative ale Rusaliilor, zanele rele ale padurilor. Se spune ca numai astfel fel de ierburi si flori sunt bune de leac.

- Pentru a fi sanatosi si avea spor in munca, in acest moment de inceput al secerisului, oamenii se incing cu tulpini de cicoare.

- Pentru a fi placute feciorilor, fetele se spala pe cap, in aceasta zi cu fiertura de iarba mare. Pentru a scapa de boli, fetele si nevestele se scalda in ape curgatoare iar pentru a se umple de fertilitate, femeile se tavalesc dezbracate in roua, dimineata, inainte de rasaritul Soarelui.

- Pentru alungarea spiritelor malefice se aprind focuri in care se arunca substante puternic mirositoare, se buciuma si se striga in jurul focurilor.

Se mai spune ca cei care nu cred in ele, prin necredinta lor transforma Sanzienele care sunt zanele cele bune, in zane rele – Iele.

vineri, 5 iunie 2009

Obiceiuri si superstitii de Rusalii

Duminica sunt Rusaliile. Si pentru ca e bine sa fii informat si mai ales pentru ca vroiam sa inteleg de ce avem "liber de la stapanire", m-am apucat de studiat.

Suprapusa peste sarbatoarea crestina a pogorarii Sfantului Duh (nasterea Bisericii Crestine), Rusaliile sunt o straveche sarbatoare preluata din mitologia romana (Rosalia, Sarbatoarea Trandafirilor, era o zi inchinata cultului mortilor, se aduceau ofrande: alimente si trandafiri pentru imbunarea sufletelor celor disparuti).

La noi la romani, Rosalia s-a transformat, suferind influente ale cultului solar si ale miturilor autohtone, iar cele noua zile de Rosalii au fost personificate sub forma unor fapturi fantastice tinere, frumoase, capricioase si razbunatoare. Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere si fiicele lui Rusalim Imparat. Asemenea Ielelor, cu care sunt deseori confundate, danseaza foarte frumos in aer sau pe pamant, noaptea, asezate in cerc, dar daca sunt zarite de un muritor sau daca, din greseala cineva calca pe locul pe care au dansat, acesta se imbolnaveste foarte grav de o boala numita, popular, "luat de Rusalii".

De Rusalii, oamenii ar trebui sa poarte pelin la brau sau in san, pentru a fi feriti de mania lor. In Duminica Rusaliilor nu e bine sa te urci in arbori sau in locuri inalte si nici sa calatoresti departe de casa. La poarta si in casa se pun flori, frunze de tei sau de nuc. In ziua aceasta sa nu se certe nimeni, caci e luat de Iele sau de Rusalii.
E bine sa ai la tine trei fire de usturoi, in san sau la brau. Femeile duc la biserica frunze de nuc si de tei si le pun apoi la stresinile caselor sau la icoane. De la Duminica Rusaliilor, timp de noua saptamani, nu se mai culeg ierburi de leac.

Un obicei unic in tara de Rusalii, in localitatea clujeana Batin este “impanatul boului“ si consta intr-o procesiune care se desfasoara pe ulitele satului, personajul principal fiind un bou impodobit cu ghirlande de flori. In fata parohiei, preotul satului il sfinteste, apoi da de baut participantilor. Boul este, la un moment dat, eliberat si, conform traditiei, o fecioara “il stapaneste“, apoi face de trei ori cu el ocolul unei mese, in incurajarile asistentei. Potrivit datinii, fata se va marita intr-un an. Satenii de pe Valea Gurghiului (judetul Mures) sarbatoresc in fiecare an, dupa Rusalii, obiceiul numit “udatul nevestelor“. Conform traditiei, numai femeile care vor fi udate vor fi mai sanatoase si mai frumoase. Tot de Rusalii, in satul Sona (Brasov), ceata tinerilor ii colinda pe batrani.

In Saptamana Rusaliilor, ce incepe in Duminica Rusaliilor, nu se munceste deloc (Yeeeee, asta era), caci atunci ele zboara prin vazduh, canta si joaca pe la raspantii, prin poieni, pe la fantini, pe la cruci si biserici parasite, iar pe cine lucreaza il schilodesc, scotandu-i ochii, asurzindu-l sau innebunindu-l (acum ati inteles de ce nu trebuie sa muncim?!?!).
Noroc cu jocul Calusarilor care ar trebui sa ne apere de Rusalii!

Si asta nu e tot, pentru ca exista si Sambata de dinaintea Rusaliilor (sau Mosii de vara). Si atunci avem o multime de superstitii: nu trebuie sa dormi afara (daca dormi in cort e bine oare?) , nu e bine sa torci si sa calci, nu se arunca laturile si nici nu se matura. Daca vrei sa te aperi de furturi si pierderi, din primul fel gatit in aceasta zi, trebuie sa dai de pomana, se da de pomana ceapa si usturoi verde ca sa-ti rodeasca gradina, iar daca scoti apa din fantana, lasa un banut-plata pentru apa mortilor.

Deja am obosit. Mai bine stau cuminte si nu fac mare lucru zilele astea....